|
|
Cum sa strangi bani de pensie inca din tinerete
Constantin Nastase
Odata cu infiintarea Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private si cu trimiterea in Parlament a proiectului de lege care reglementeaza pilonul facultativ, reforma sistemului de pensii incepe sa prinda contur si in Romania.
La o analiza de suprafata, pilonul facultativ de pensii ar putea parea neinteresant pentru marii operatori financiari de tipul firmelor de asigurari multinationale, bancilor sau fondurilor de investitii.
Un motiv ar fi potentialul redus de economisire al populatiei, stiut fiind faptul ca pensiile optionale se adreseaza, in primul rand, segmentului de populatie cu venituri peste medie. Estimarile reprezentantilor CNPAS nu sunt nici ele din cale-afara de optimiste, indicand un numar de circa 600.000 - 1.000.000 de posibili aderenti la sistemul optional de pensii, in primii doi ani de la inceperea colectarii contributiilor. Comparativ, in Ungaria, o tara cu doar 10.000.000 de locuitori, sistemul pensiilor facultative a atras circa 1,5 milioane de contribuabili, cu mentiunea ca este vorba de un sistem implementat cu multi ani in urma.
Un alt motiv tine de lipsa unor facilitati fiscale reale pentru participantii la sistem. Conform proiectului de lege aprobat de Guvern, nivelul deductibilitatii contributiilor nu poate depasi 15% din venitul brut lunar si un maxim de 200 de euro/an atat pentru angajator, cat si pentru angajat. Apeland, din nou, la comparatia cu vecinii unguri, trebuie sa spunem ca acestia au implementat un model care acorda din start participantilor un nivel al deductibilitatii contributiilor de 50%, iar abia dupa ce sistemul a ajuns la maturitate, facilitatile fiscale au scazut, treptat, pana la un procentaj de 30% in 2004.
Nu in ultimul rand, nivelul comisioanelor de administrare este departe de a fi stimulativ pentru operatori. Legea permite administratorilor de fonduri sa perceapa un comision din contributii de maximum 5%, desi firmele interesate sa intre in sistem au solicitat un plafon cu 3% mai mare. Efectele se vor vedea pe termen lung. Un comision mic din contributii mareste perioada de care administratorii au nevoie pentru a deveni profitabili cu atat mai mult cu cat, in primii ani, nu se poate vorbi de venituri semnificative obtinute din taxa pe activele fondului.
Pensiile facultative, o afacere pe termen lung
Cu toate limitele sale, proiectul de lege a pensiilor facultative trimis spre aprobarea legislativului reprezinta un pas inainte, in comparatie cu vechea lege a pensiilor ocupationale, lucru sesizat si de companiile interesate sa devina administratori de pensii private.
Un prim argument il reprezinta largirea sferei de cuprindere a sistemului, prin includerea tuturor persoanelor care obtin venituri din activitati profesionale. Acest fapt ofera operatorilor certitudinea ca businessul are sanse sa devina profitabil pe termen lung, pe masura ce clasa de mijloc va capata o pondere importanta in structura populatiei.
Un al doilea argument are in vedere reducerea garantiilor cerute administratorilor in ceea ce priveste randamentul investitional. In conditiile in care piata nu ofera instrumente financiare (titluri de stat, in primul rand) cu scadenta pe termen lung, impunerea unor garantii era o masura restrictiva si greu de respectat.
In al treilea rand, proiectul aprobat de guvern elimina un articol important din vechea legislatie, acela prin care cheltuielile fondului erau atribuite administratorului de active, fapt care incalca grosolan legislatia fiscala. Un ultim argument in favoarea pensiilor facultative este si faptul ca legea pilonului III poate reprezenta o rampa de lansare pentru marile grupuri financiare, in incercarea acestora de a acumula un capital de imagine pentru momentul intrarii pe piata pensiilor obligatorii.
Decizia marilor operatori financiari de a intra pe piata pensiilor facultative depinde, in primul rand, de cat de stimulativa se va dovedi, in final, pentru ei, legislatia pilonului III. Cele mai importante elemente sunt legate de supravegherea si reglementarea sistemului, garantii si investitii. La fel de important ramane insa si calendarul reformei.
Legislatiile tarilor europene referitoare la pensiile facultative nu prevad, in general, garantii privind randamentul fondurilor, si aceasta, in primul rand, din cauza caracterului optional al sistemului. Acolo unde sunt prevazute astfel de garantii, ele sunt in concordanta cu posibilitatile pe care le ofera piata de capital, pentru investitii pe termen lung. Un randament de tipul “inflatia +1%�, vehiculat in mai multe variante ale proiectului de lege, n-ar fi fost greu de obtinut pentru administratori. Daca e sa ne uitam, din nou, in ograda vecinilor, vom vedea ca fondurile de pensii din tarile Europei de Est obtin, in medie, randamente anuale de cel putin 5% - 7%. Cu toate acestea, nimeni nu promite un anumit nivel garantat al veniturilor obtinute la varsta pensionarii, daca pe piata nu exista instrumente care sa poata face posibil acest lucru. Cu atat mai mult cu cat un fond de pensii este un instrument de economisire pe termen lung si foarte lung (30 - 40 de ani). Proiectul de lege aprobat recent de guvern reglementeaza problema garantiilor de randament, conform practicilor europene. Sindicatele vor avea motive de nemultumire. Din punctul de vedere al viitorilor contribuabili, insa, este preferabila situatia de a beneficia de randamente mari, fara ca administratorii de fonduri sa le garanteze un nivel al lor, decat in situatia in care sa beneficieze doar de promisiuni fara acoperire.
Fondurile de pensii intra pe piata financiara
In ceea ce priveste investitiile, obiectivul principal al unui fond de pensii este acela de a obtine randamentul maxim pentru contribuabili, si mai putin de a proteja piata financiara locala. Bulgarii n-au tinut cont de acest principiu, si randamentul fondurilor de pensii a fost foarte mic la inceput, pentru ca piata financiara locala avea un nivel de lichiditate foarte scazut. In ce ne priveste, legea prevede posibilitatea ca organismul de supraveghere sa poata modifica prin norme procentajul maxim al activelor, evident, in functie de modul in care piata de capital va reusi, sau nu, sa absoarba activele fondurilor de pensii.
Oficialii Casei Nationale de Pensii si Asigurari Sociale (CNPAS) sunt optimisti in ceea ce priveste posibilitatea ca Legea pensiilor facultative sa fie aprobata de Parlament pana la sfarsitul anului 2005. Daca acest lucru se va intampla, urmeaza ca, in prima jumatate a anului viitor, sa aiba loc autorizarea administratorilor, elaborarea primei parti din legislatia secundara si infiintarea fondurilor de pensii prin contract de societate civila. Incepand din luna septembrie a anului 2006, administratorii vor putea incasa primele contributii la fondurile de pensii facultative. In paralel, legislatia pentru pensiile obligatorii va parcurge acelasi traseu, urmand ca sistemul sa devina operational din anul 2007.
Romania, fata-n fata cu practicile europene
In Europa Centrala si de Est, nu exista un model unitar in ceea ce priveste institutiile de supraveghere a pensiilor private. Reglementarea sistemului se face fie printr-o institutie comuna cu domeniul asigurarilor, cum este exemplul Croatiei (Hagena - Agency for Supervision of Pension Funds and Insurances) si al Poloniei (din anul 2002), fie la nivel centralizat, printr-o institutie care supravegheaza intreaga piata financiara (exemplul Ungariei, Slovaciei, Bulgariei), fie prin intermediul unei institutii distincte, care supravegheaza exclusiv domeniul pensiilor private. Romania a ales ultimul dintre aceste modele, infiintand o comisie autonoma de reglementare a sistemului. Un astfel de model este indicat pentru o piata aflata la inceputurile sale, dar prezinta dezavantajul unei coordonari mai greoaie cu institutiile similare din piata financiara. Companiile de asigurari, spre exemplu, sunt supravegheate de CSA, dar atunci cand vor deveni administratori pe piata pensiilor, vor trebui sa se supuna reglementarilor CSPP, in ceea ce priveste aceasta activitate. Aceeasi situatie se intalneste si la fondurile mutuale, reglementate in prezent de CNVM. Ramane de vazut in ce masura noul organism de reglementare va reusi sa-si coordoneze actiunile cu celelalte institutii de profil din piata financiara.
_______________________________________
http://webtop.gotop100.com/ "WEBMASTERS TOP"
www.noblessvin.ro "Producator vinuri nobile
http://scripturi.3xforum.ro Free scripts for site
|
|
